O echipa de cercetatori din cadrul Massachusetts Institute of Technology, SUA, a reusit sa elimine simptomele asociate cu autismul la soareci. Rezultatul a fost obtinut prin modificarea comportamentului genei Shank 3, informeaza Descopera.

Efectul a fost obţinut prin declanşarea unei gene din ADN-ul rozătoarelor şi se speră că acelaşi efect ar putea fi obţinut şi în cazul în care tratamentul ar fi aplicat pe subiecţi umani.autismOamenii de ştiinţă americani au creat în laborator un şoarece lipsit de activitatea genei Shank 3, despre care se ştie că nu apare în structura genetică a 1% dintre persoanele diagnosticate cu autism. Specialiştii au arătat că în momentul în care gena este repusă în funcţiune, cea mai mare parte dintre simptomele asociate cu autismul dispar. Experimentul realizat în cadrul MIT este cu atât mai important cu cât tehnica nou-inventată a putut fi folosită cu succes indiferent de vârsta subiecţilor, informează Descoperă.

Shank 3 este proteina care circulă prin intermediul sinapselor, asigurând buna comunicare dintre neuroni. În momentul în care cercetătorii au creat şoarecele fără această genă, ei şi-au dat seama că celulele nervoase ale rozătoarei nu se dezvoltau în mod normal. Procesul avea loc îndeosebi în zona cunoscută sub denumirea de “striatum”, responsabilă pentru declanşarea reflexelor la nivelul întregului organism.

Şoarecii folosiţi în cadrul experimentului prezentau simptome asociate cu autismul, precum starea de anxietate, repetarea compulsivă a sarcinilor sau retragerea socială. Atunci când au declanşat activitatea genei, cercetătorii americani au aflat că unele dintre aceste caracteristici au fost eliminate, dat fiind faptul că subiecţii au început să interacţioneze între ei. Acest rezultat a fost obţinut după ce rozătoarelor le-a fost administrată o substanţă folosită în mod normal pentru tratarea cancerului la sân, Tamoxifen.

Metoda folosită în cazul tratării şoarecilor va trebui îmbunătăţită foarte mult, înainte de a fi aplicată în cazul subiecţilor umani. În momentul de faţă, se cunoaşte faptul că multe dintre fazele acestei stări patologice sunt similare atât la rozătoare, cât şi la oameni. Prin urmare, oamenii de ştiinţă speră ca procedeul pe care l-au dezvoltat să poată fi folosit într-un viitor cât mai apropiat şi pentru tratarea pacienţilor care prezintă simptome asociate cu autismul.

Sursa: Descoperă

Articole Asemanatoare si de Interes pentru Dvs